No subject

Sunt o primavara fara verdeata,

sunt un fluture fara aripi,

sunt o floare ce si-a pierdut parfumul.

Intinde-mi mina si spune-mi:--mai exista fericire?.

      Te intreb, ca fara tine ma risipesc ca un sirag de perle rare, scapat pe o scara in spirala. Linga tine sunt calma, ca o icoana, blinda ca briza marii.

      Esti soare printre nori, esti lumina sfinta ce-mi inunda sufletul, esti roua diminetii ce-mi racoreste durerea, esti linistea noptii ce-mi stajuieste visele.

      Te caut, cum isi cauta mama disperata ,copilul ratacit!Mi-e dor de tine!. Inima mea te cheama; unde esti?

Unde ai plecat?

Zile, nopti, saptamini s-au scurs prin portile timpului, dar tu nu ai venit...Ce as putea sa fac fara tine?. Te caut cu ultimele puteri ale suferintei mele.

Am indraznit sa sfidez ratiunea si, sa ma las prada ,unei iubiri ca un fum. Si, te-am iubit, asa cum o pasare iubeste zborul si libertatea. Tu ai fost infinitul meu magic ,iar eu in viata ta , doar o clipa, sau o ploaie de vara, ca multe altele. Te-am imbratisat cu pasiune , cu care valul imbratisaza marea...tarmul....

Tu, ai ramas indiferent...Ai fost religia mea si-n fiecare noapte, te mingiiam in gindul meu cu ochii mintii, pina adormeam.In bratele tale, am descoperit o lume noua, am gasit o alta definitie a fericirii, am invatat sa respir un alt aer. Acum, fara tine, toate s-au prabusit si, amintirile nu fac altceva, decit sa intensifice durerea care o simt aici, adinc infipta in farimitura de suflet ce mi-a mai ramas.

M-am lasat atrasa de tine intr-o dulce ratacire pe tarmul fanteziei. Puterea inimii si a gindului arunca o punte peste timp. Am obosit sa te caut cu privirea. Am obosit sperind...sa te gasesc, sau...,ca ma vei gasi! Am obosit sa cred si sa sper!.

Vreau sa uit de orice cautare si sa nu mai tresar cind i-ti rostesc numele.Vreau sa uit!. O sa doresti sa te mai caut!. O sa-ti fie dor de toate astea!. Am adormit plingind! Voi ingropa numele tau in petalele trandafirilor.

Ma rog la DUMNEZEU sa ma preschimbe intr-un izvor cu apa lina. Poate, intr-o zi, iti vei odihni privirea in undele lui. In vis si-n gind, te-am sarutat pe timple, pe obraji, pe ochi, ocolind sa te sarut pe buze, de teama sa nu te ard din dragoste.